• 0722 719 245
  • contact@loreluxuriouslife.ro

Arhivă lunarăfebruarie 2018

7 zile fără cafea.

 


Dieta merge bine! Acum am 76, 7 kg. De la 80. De o săptămână întreagă, însă, m-am provocat singura. Din nou.

Gata cu cafeaua! Gata cu prostiile! Si prin prostii, zic dependente.

Nu am mai avut zile atat de proaste ca astea 7 de foarte-foarte multă vreme. A fost  un cumul nervos de amintiri trecute. Ca atunci cand te lași de fumat dupa ce fumai aproape 2 pachete de țigări pe zi sau ca atunci cand treceai cu mare ușurinta de la râs la plâns si invers in primele 3 luni de sarcina.

E posibil sa stii despre ce vorbesc, eu una, știu cu siguranța! Doar ca, in cele 7 zile de abstinenta s-au înghesuit grămadă toate aceste stări  in corpul meu.

Acum, cand iti scriu, e ca si cum as răsufla ușurata. „E ca si cum” pentru ca știu ca renunțarea la ceva ce ai făcut timp de 26 de ani nu se poate face atat de rapid. Cu toate ca mi-ar plăcea foarte tare!

Am mai „renunțat” la cafea de inca minim 5 ori pana acum. Nu știu daca a – 6 – a oară e cu noroc, știu doar ca aciditatea simțită la nivelul stomacului s-a diminuat incredibil, iar agitația si nervozitatea s-au m-ai înmuiat.

In rest…numai de…

A fost de tot rahatul sa imi mențin starea de optimism, cu toate durerile de cap, senzatiile de voma, stările de moleșeală combinate cu stări pline de energie cand in mod normal ar fi trebuit sa ma odihnesc. Totul s-a dat peste cap! Am plâns de nervi, am spus lucruri pe care e posibil sa le regret la un moment dat, dar mai rău decât toate, am fost extrem de trista.

Stiu, acum e momentul in care toată lumea se întreaba: „- Si la ce bun toate astea, Lore?”

De 3 ani corpul meu ma avertizează constant sa ma las de cafea. Ah, am uitat sa iti spun ca beau zilnic 3 – 4 cafele in căni mari, că altfel nu mai făceam atâta caz!

Aciditatea, deshidratarea, nervozitatea, anxietatea, agitația interioara, insuficienta de fier sunt principalele motive pentru care ma despart de aceasta minunată dependență. La fel ca si țigările pe care le-am abandonat pentru mai multă claritate in viata mea, la fel ma eliberez acum de cafea pentru mai mult focus si pace. Dar mai mult decât toate, pentru SĂNĂTATEA mea.

Ea este cea care contează acum pentru mine. Am nevoie de un corp sanatos pentru ca spiritul meu pe acest pământ sa își împlinească misiunea. Vreau sa fiu lumină, bucurie si dragoste de viață!

Nu iti pot promite ca renunțarea la cafea va funcționa la fel si pentru tine, dar pot sa iti fiu alaturi. Iată ce am făcut eu ca sa iau decizia aceasta 1 data pentru totdeauna! Simt si cred asta. 🌟

1. Focusează-te pe ceea ce iti doresti si nu pe ceea ce ai acum.

2. Admite ca o sa fie greu, nasol de tot sa faci trecerea. E posibil sa dureze muuult mai mult decât crezi.

3. Daca te-ai mai confruntat cu dependente, stii ca e greu. Asuma-ți asta si mergi mai departe.

4. Amintește-ți un lucru măreț realizat de tine in trecut. Raportează-te la el si folosește-l ca si ghid. Stii ca ai reușit 1 data, o sa reusesti si acum.

5. Scrie un jurnal cu tot ceea ce simti, prin ceea ce treci.

6. Leagă-ți aceasta provocare de o alta călătorie, de ceva ce e important si contează cu adevarat pentru tine. Cum am făcut eu: ajung la greutatea ideală, in timp ce trăiesc din ce in ce mai sanatos, renunțând la cafea, pentru ca simt ca nu imi este de folos.

7. Gândește-te ca poti devenii inspirație pentru ceilalți. Asta te va face mai puternica si încrezătoare.

8. Sănătatea ta va avea doar de câștigat. Cu cat esti mai sanatoasa, cu atat ai mai mult chef de viata! Renunțarea la dependente te va ajuta sa te conectezi mai bine la cine esti tu cu adevarat.

Stiu ca nu sunt (inca) un exemplu pentru tine, e si normal, pentru ca sunt in convalescenta si cine știe cat o sa mai dureze?! Dar am încredere in noi, in puterea investita de Dumnezeu pentru a ne trai viețile la adevăratul nostru potențial.

Atât dependenţa, cât şi renunţarea sunt forme de ataşament de trecut. Pentru a rămâne în prezent, fiecare persoană trebuie să înveţe să-şi accepte experienţa şi toate sentimentele pe care le are în privinţa ei. Paul Ferrini, Liniștea inimii.

 

Sunt Lore, in mijlocul unei călătorii transformatoare. Am ales anul 2018 ca an al iubirii de sine, asa ca am de gând sa ajung in scurt timp (7 luni) la 58 de kilograme. De la 80 kilograme. Te invit si pe tine in aceasta călătorie daca rezonezi cu ideea sa iti îmbunătățești viata si sa o faci sa conteze! Te iubesc!

Inscrie-te pe Lista V.I.P !

 

Fericirea începe azi. Serotonină pastile, aveți?

Pastila de fericire

Ți-am vorbit în articolele trecute despre emoțiile noastre care ne țin departe de cine suntem cu adevărat. De separarea creată de ani de frustrări și dureri. Nu credeam că hotărârea de a trăi o viață sănătoasă și plină de sens poate avea un impact atât de puternic.

Uite că are, și sunt recunoscătoare pentru asta! La fel ca orice altă călătorie din ariile vieții noastre (carieră, prosperitate financiară, etc.), sănătatea și preocuparea pentru ea reușesc să îți schimbe perspectiva asupra modului în care trăiesti, în ansamblu.

De când am luat decizia de a trăi mai bine, mai frumos și sănătos, sub atenția și îndrumarea dragei mele Dr. Iren Alexoi preocuparea mea pentru a înțelege mai bine cum funcționez ca trup (și nu numai) a crescut vizibil. Indolența și indiferența te pot face deseori să îți pui bariere.

Cu cât ne informăm și ne educăm pentru a trăi o viață plină de sens, cu atât mai mult observăm că: „Da, a apărut în sfârșit și soarele pe strada noastră!”

Și apropos de soare. Știu că iubești zilele însorite cu soare cald și mângâietor, așadar ridică-te de pe canapea acum și ieși afară la lumină! Poate esti ca mine (sau poate nu), văratecă din cap până în picioare, iar atunci cand vine iarna trebuie să muncesc din răsputeri cu mine ca să îmi păstrez bunadispoziție și serotonina la cotele necesare. Așa că te invit să profiți la maxim de zilele cu soare.

Ce am aflat? Că de fapt, stau foarte prost la capitolul ăsta,”bunadispoziție de iarnă”, ca mulți alții. Pentru asta încep antrenamentul de fericire din vară pentru că iarna starea mea de bucurie și entuziasm sunt fabricate deseori artizanal în interiorul corpului meu, eu de fapt lipsindu-mă constant de ceea ce îmi face cu adevărat bine. Ce vreau să spun?

Atunci când consumi prea multă cafea, mănânci peste măsură sau nu dormi suficient, starea ta de bine se duce pe apa sâmbetei. Oricât ai încerca, e greu să revii la starea de bucurie care ar trebui să îți fie  viață. Din cauza unui neurotransmițător prezent în sistemul nervos central și nu ai să crezi, la nivelul stomacului tău.

Serotonina, căci despre ea este vorba, locuiește în principal în creier, dar o mare parte din cantitate ei este produsă si sintetizată la nivelul tractului gastrointestinal. E simplu de înțeles de ce stomacul nostru e direct „responsabil” de starea de bine. Ce îi dăm să proceseze, asta procesează. Deci nu e de mirare, dacă nu îi plac mâncarea sau emoțiile cu care îl hrănim.

Dacă creierul și stomacul tău nu au o relație armonioasă pentru a putea elibera nivelul de serotonină necesar, în viața noastră apare tam-nesam anxietatea, tristețea, depresia, devenim irascibile, chiar agresive și deseori avem parte de insomnii. Iar de atacurile de panică sau înrăutățirea simptomelor premenstruale, ce să mai vorbim!

Nu e de mirare că începem să mâncăm mai mult decât e necesar, ca să acoperim ceva ce lipsește din punct de vedere fiziologic. Spiritul „trebuie” susținut de corp, de fiziologie. Vrem-nu-vrem! Mda, și eu mă obișnuiesc cu greu cu ideea asta…

Serotonina, „hormonul fericirii” este folosit de toată lumea pentru că este la purtător și totuși te intrebi de ce nu trăim cu toții într-o lume plină de chipuri și abdomene fericite și bine lucrate?!

„Serotonina este implicată și în semnalarea senzației de foame, dar și a sentimentului de sațietate. Mecanismul prin care serotonina reglează consumul alimentar nu este deocamdată înțeles pe deplin, dar cercetarea este în lucru în acest sens.” – Romedic.ro

Nu știm încă totul despre serotonină și atingerea stării de fericire, dar știm care sunt uneltele să ne apropiem cât mai mult de ea și să trăim fericiți și sănătoși până la adânci bătrâneți.

Vrei să afli formula secretă a serotoninei?

Soare – Dietă și trai sănătos – Sport.

Roagă-te. Ieși în natură. Mănâncă banane, nuci, ouă, iaurt. Îmbrățișează. Petrece timp cu cei dragi. Petrece câteva ore zilnic în compania luminii zilei. Mănâncă carne de curcan sau pui, sfeclă, semințe, ovăz. Aleargă, mergi cu bicicleta. Fă zilnic exerciții.

Starea noastră de bine ne ajută să devenim mai suple, să ne hrănim mai sănătos și să facem activități care să ne împlinească ca suflete aflate în această călătorie magnifică numită viață.

Bucură-te de fiecare moment și dă mai departe starea ta de bucurie. Decât pastile, mai bine o viață plină de fericire.

P.S.: Am încredere că vei transcende tot disconfortul pe care o să îl simți la început de drum. Că te vei ridica deasupra tuturor stărilor tale care spun despre tine că nu ești bine și că nu o sa reușești. Vei învinge anxietatea și lipsa de bucurie de acum. E temporară! Stă in puterea ta să schimbi asta! Știu că poți!

Sunt Lore, în mijlocul unei călătorii transformatoare. Am ales anul 2018 ca an al iubirii de sine. Te invit și pe tine în această călătorie dacă rezonezi cu ideea să îți îmbunătățești viața și să o faci să conteze! Te iubesc!

Inscrie-te pe Lista V.I.P !

 

Slăbire rapidă sau slăbire sănătoasă?

Am fost zilele trecute la o nouă consultație la Dr. Iren Alexoi, cu mai mult curaj și mai ușoară cu 2,1 kilograme. După 3 saptamâni.

Am fost cuminte. Nu am mai păpat tot, cum îmi stă in fire. Tot ce prind, adică! Ci la ore regulate, 3 mese pe zi + 2 de gustări. Am făcut mișcare zilnic, cu energie și bucurie. Si, da, am fost blândă cu mine. Chiar aveam nevoie să fiu bună cu mine în această călătorie.

Și, totuși…doar 2,1 kilograme? Unii slăbesc câte 1 kilogram pe săptămână, iar alții „pierd” văzând cu ochii kilograme experimentând dieta de 15 zile, 7 zile sau 3 zile, știi si tu, doar le-ai văzut cât de virale sunt pe net. Ca o febră ce nu te mai vrea niciodată sănătoasă, ci țintuită pe veci la pat!

La început de an am pornit de la premisa că nu mă mai grăbesc să slăbesc și totuși gândul de a ajunge rapid și sigur la rezultate nu îmi dă pace.

Oare o să mai dureze mult?

Dr. Iren Alexoi. Pentru mai multe informații si programări: www.drirenalexoi.ro

Am 2 vesti: una buna și alta mai puțin. O să încep cu cea proastă. De fapt, nu ea, ca veste e așa ci deciziile noastre greșite luate de-a lungul vremii.

Eu, dacă mă gândesc bine mi-am trăit viața într-o dietă continuă, ba cu supă de varză, ba cu fructe, ba cu tot felul de denumiri pompoase pe care nu o să le amintesc aici (dar în următoarele articole, cu siguranță!).

I-am dat trupului si spiritului meu hrană cu picătura, cu zgârcenie, l-am demoralizat, l-am obligat să se adapteze la tot ce socoteam eu potrivit că m-ar face mai suplă.

Mi-am adăugat H-rană lângă H-rană și am rezultat eu, hămesită și nefericită. Dar de fiecare dată mi-am luat inima în dinți și am mai încercat o nouă și atractivă dietă.

Toate deciziile luate m-au adus astăzi aici în fața ta cu mai puțin de 2,1 kilograme obținute în 3 săptămâni. La câte mi-am supus corpul, ar trebui să mă târăsc în genunchi, să-i cer iertare și să-i mulțumesc. Să mă iert în întregime pentru toate și apoi să le las la o parte și să îmi continui călătoria într-o stare completă de prezență și conștiență.

Vestea proastă nu sunt kilogramele pe care ai început să le eliberezi în mod sănătos și conform cu ritmul trupului tău, ci faptul că ai rămas ancorată în trecut și nu poți sa te ierți. Cred că anul 2018 este cel mai potrivit an pentru iubire de sine, iertare și mai ales pentru revenirea cu picioarele pe pământ.

Asta chiar este o veste bună!

Vestea cea bună este că tu ești cea care poate schimba paradigma, că doar tu poți să devii cea ce visezi, chiar dacă ai cu 20 sau mai multe kilograme în plus.

Vestea bună este că se poate! 😊

Renunțând la comoditate și lene, ridicându-ne de pe canapea pentru a face mai mulți pasi, ne îndreptăm cu bucurie spre ceea ce ne dorim. Chiar dacă avem de parcurs etape, lupta cu frustrări și stări de nesiguranță. Intr-un final, vom ajunge acolo unde visăm!

Smoothie făcut cu mânuță mea.😊 Morcov, mar, banana, semințe de chia si germeni de grâu. Deliciosss!

Înlocuiește îngrijorarea și lipsa de răbdare cu studiul constant, educă-te să trăiești mai sănătos, mergi la nutriționist, mișcă-te mai mult, roagă-te și zâmbește-le tuturor. Nu uita să îți împrăștii lumina și să stai în lumina. Serotonina face bine în cazul oricărei călătorii către silueta ideală. Despre importanta ei, în articolul următor.

Sunt Lore, in mijlocul unei călătorii transformatoare. Am ales anul 2018 ca an al iubirii de sine, asa că am de gând să trăiesc sănătos și să îmi schimb complet stilul de viață abordat până acum.  Te invit si pe tine in aceasta călătorie daca rezonezi cu ideea să îți îmbunătățești viața și să o faci să conteze! Te iubesc!

 

 

Inscrie-te pe Lista V.I.P !

 

Si ia-l pe Bucurie de unde nu-i!

Stau sub pătura si dârdâi de frig. Cred ca mă ia cu răceala de la vremea asta! Ma ridic cu greu in capul oaselor sa îl strig si nu reușesc să articulez nimic, niciun sunet. Doar atunci cand visez, mai simt asa o neputinta. Ce ma fac?!? Il strig din nou, iar si iar!

Ma doare gâtul, ma doare tot corpul. Parca începe sa mi se facă frică. Frică si un somn care imi paralizează toate simțurile. Cine a mai văzut sa dormi in timp ce tremuri de frică?

Ca sa pună capac, simt o zguduitură. Trosc si pleosc imi urla in urechi!

– Hai, Lore, e vremea sa te trezești!…si simt un puternic si plăcut miros de lavanda. Nu vad inca nimic, e doar pacla neagră in ochii mei, dar aud pasi si zgomote metalice.

Hai, mai Lore ca e februarie deja! Ai dormit suficient un an de zile, cat mai vrei sa zaci asa? Ți-am pregătit ceaiul tau preferat de lavanda cu coaja rasa de portocala deasupra.

– Hmmm, de cand oi avea gusturi din astea in materie de ceai, ca eu una nu imi amintesc?!…si un suflu cald si prietenos imi atinge fata. Parca zăresc si un nas mare si roșu. Unde sunt???

– Sunt Bucurie, draga mea, sunt aici, lângă tine! Te-am vegheat tot timpul!

Usor – usor simt cum corpul mi se relaxează, vederea imi devine clară si in fata mea, surpriza-surprizelor: Bucurie, dragul meu prieten! Imi dau lacrimile si ma reped sa-l imbratisez. El, cu toată dragostea adunata parca din sute de mii de sărbători Valentine, se lasa moale si pufos in brațele mele.

– Doamne, cat de mult mi-ai lipsit! ne spunem unul altuia ca si cum am fi ghicitori de gânduri. Imi întinde ceașca cu ceai si imi face semn din cap sa beau. Nu poate sa-mi vorbească, e prea ocupat sa zâmbească cu gura si ochii. E ca un soare mare si strălucitor!

– Si unde ziceai ca am fost plecată, măi Bucurie? Glumeai, nu? Ca am lipsit…1 an?

– Ma stii de sugubăț, hazliu si nesfârșit de bucuros, ca doar asa m-am născut! Dar, nu de data asta sunt serios. O sa iti povestesc rapid ce s-a întâmplat pentru ca noi 2 avem multă treaba cu adevarat prețioasa, iar asta nu prea e o poveste cu bucurie.

Pe scurt, mai stii cand te-ai lovit la cap de creanga aceea de copac înflorit sub care ne plimbam amândoi primăvara trecută? (Dau cu repeziciune din cap, ca sa nu il întrerup)…De atunci te-ai transformat in altceva decât știam eu despre tine, Lore!  Zi si noapte imi vorbeai despre lucruri neînțelese pentru mine: spuneai ca bucuria ta e falsa, ca ii ofensezi pe ceilalți tu fiind tot timpul binedispusa, ca trebuie sa scoți la suprafața toată suferința, ca e de ajuns câte povesti despre bucurie ți-ai spus si ca e timpul sa devii rațională si cu picioarele pe pământ…nu știu cum sa-ți zic, dar mi-e ca nu de la copacul înflorit ți se trage…

Asa ai făcut timp de un an întreg. Cand te ridicai hotărâtă din pat si vroiai sa o iei la fuga, cand te piteai sub straturi nenumărate de pături, cu o privire încleștată.

– Si tu ce-ai făcut in tot timpul asta, Bucurie?

– Te-am vegheat, te-am liniștit cu ceai cald, te-am mângâiat si te-am ținut intr-o îmbrățișare luuuunga, nesfârșita. Esti tot ce am eu!  Ah, si m-am jucat! Intre timp am inventat peste 100 de jocuri distractive pentru tine. Cel mai tare dintre toate se cheamă: Viață. Trăiește-o! Te las sa il joci pana ma întorc eu de la /Atelierul-De-Pufosenii/.

Si nici nu am apucat sa mai spun ceva, ca mi-a dat 3 pupături drăgăstoase si a tulit-o in cea mai mare viteza.

– Sa ne vedem cu bucurie, draga mea Lore! Sa ne vedeeeem! Si a ieșit din scena cu cel mai ștrengar si fain zâmbet ever. Cum sa nu-l iubesti?

I-am ascultat sfatul si m-am apucat de joc. Ma plictisesc pana se întoarce. Dar de data asta, orice ar fi, nu o sa mai adorm. O sa il aștept si nu o sa-l dezamăgesc! O sa joc cu bucurie ce mi-a recomandat el, chestia asta cu Viață. Trăiește-o!

Fie ce-o fi!

 

Daca vrei sa participi la planul de îmbucurare pe 2018 a lui Bucurie înscrie-te pe Lista V.I.P., povestește-ne cu ce poți TU sa contribui si vei primi cadou o surpriza din partea lui Bucurie. 

Acceptam vorbe bune, zâmbete, îmbrățișări, dar mai ales ideile tale noi si pline de bucurie.

Inscrie-te pe Lista V.I.P !

 

Avem nevoie de ajutorul tau ca sa transformam

Bucuria

in

CEL MAI IUBIT BRAND DIN ROMANIA.

 

 

Tu ce ascunzi sub stratul de grăsime?

La un moment dat, nu știu care e acela, omenirea a început să se trezească. Evident, acestuia i-a urmat un alt moment de adormire. Norocul nostru că aceste momente au alternat, transportându-ne pe noi, ca umanitate în diverse etape.  Am crescut în lumină, dar și ca simple flori de mucegai pe pereți, am râs și ne-am entuziasmat în zorii umanității, ca mai apoi să ni se interzică să mai gândim.

Am făcut de toate, nimic din meniu nu a lipsit. Am gustat de toate. Am iubit și am blamat hrana, deopotrivă. Am ars pe rug cărnuri pentru Tatal Ceresc pentru ca mai apoi să o socotim un impediment în creșterea și dezvoltarea noastră spirituală. Poate de asta, am ars-0?!

Corpul nostru ancestral are toate rănile, toate emoțiile, toate-toate așezate cu grijă acolo. Nu mă pot abține, dar ne-am făcut-o cu mâna noastră! Până mai ieri mă gândeam ce mare tâmpenie e ideea că greutatea ta respectabilă (bine, poți să îi spui și obezitate) e adusă de tine din alte și alte vieți! Și totuși, chiar dacă credem sau nu în reîncarnare, obezitatea tot blocaj rămâne.

Obezitatea e grea (la propriu), e dureroasă (abia respir, mă „înțeapă” inima, tiroida a luat-o razna), e înspăimântătoare (mi-e frică că nu o să mai slăbesc vreodată, mulți oameni au murit dupa ce au slăbit, sunt neliniștită constant). Grăsimea de pe mine îmi tulbură nopțile. Îmi tulbură zilele.

Aceasta nu este nici o lecție de istorie și nici una de medicină, nu de alta, dar nu mă pricep prea bine la niciunul dintre aceste două domenii. Este însă, o lecție pe care mă strădui din răsputeri să o învăț de vreo 40 de ani și uite, că nu imi iasă!

Tot ceea ce am primit și aici mă refer la corpul, mintea și sufletul meu sunt perfecte! Sunt ghidată si așa am fost întotdeauna. Când mă rog sau atunci când meditez, când stau de vorbă cu oameni dragi, uit toată tristetea, frica, neliniștea și foamea mea nesfârșită. Uit de ființa patetică, nerăbdătoare și grasă care mă privește nemulțumită din oglindă. Rămân eu. Și este atât de bine!

Dar apoi, știi cum e, uit de mine din nou și mă reped la frigider, la aceiași oameni dragi, la tot ce nu îmi dă satisfacție acum. Și iar mă întorc împotriva vieții devorând cu ură energia care ar trebui să mă servească.

Mănânc ca să uit. Mănânc pentru că sunt înfometată. Mănânc pentru că sunt tristă. Mănânc pentru că nimeni nu dă doi bani pe mine! Mănânc pentru că știu eu că mi-e mai bine așa, nu se vor uita toți bărbații după mine, cu fețele alea de porci scârboși. Mănânc pentru ca să simt că măcar eu mă apreciez și mă iubesc.
„- Lore, nu mai vrei o bucățică de ciocolată? A, vrei si tort? Foarte bine! Așa, simte-te bine!!!”

Acum, că am umplut golul, acesta inevitabil se va revolta, știi bine. Îmi este greață la propriu și figurat de mine.

Dar mâine, mâine este o zi bună pentru…slăbit! Și pe lângă răul deja făcut mă apuc de acel proces dureros numit slăbire. Îmi slăbesc, îmi lipsesc corpul chiar și de lucrurile nasoale de care avea parte până acum. Și, da, la un moment dat devin cu adevărat slabă.

Dar de ce acest lucru nu mă bucură, de ce îmi lipsește energia și bucuria de viață? Totuși, care era motivul pentru care mi-am dorit atââât de mult să fiu „slabă„? Sunt foarte interesată să aflu care este motivul tău.

De ce îți dorești să ajungi la o siluetă suplă sau la kilogramele tale „ideale”?

Care sunt motivele ce se ascund sub explicații de genul: am o nuntă vara asta, merg în concediu în Grecia, mi-am luat o rochie trăznet, vreau un iubit, aș vrea să mă urc și eu pe role sau să pot alerga,  vreau să fiu mai sănătoasă.

Nu. Te invit să mergi sub grăsimea care îți acoperă corpul și să afli chiar tu motivele pentru care stă acolo de atâta vreme și îți face zilele amare. Află de ce te ține în loc.

Nu îți promit însă că o să fie o călătorie ușoară. Deloc! O să experimentezi tristețea pe care ai ascuns-o acolo, o să descoperi lucrurile pe care le tot ascunzi sub preș, o să te simți poate neajutorată și singura. O să simți și o să retrăiești tot ceea ce ai vrut să ascunzi sub stratul de grăsime de pe coapse, abdomen sau brațe.

Asumă-ți călătoria. Armonizează-te cu ceea ce nu te mai servește, învață să înțelegi, fii un far pentru ființa ta, adu lumina! Noi suntem cu tine. Și noi vom ezita, ne vom plânge și deseori nu o să vedem Calea. Dar, Dumnezeu ne ghidează pașii întotdeauna.

Emotiile tale contează mai mult decât silueta, pentru că ele dau tonul vieții tale. Când te simți bine în corpul tău, se întâmplă să te și eliberezi de toate kilogramele care nu îți mai sunt de folos. Se întâmplă să te bucuri de ceea ce ești!

Binecuvântează kilogramele care te îngreunează si lasă-le să plece în lumina. Ești bine.

 

Sunt Lore, în mijlocul unei călătorii transformatoare. Am ales anul 2018 ca an al iubirii de sine, așa că am de gând să ajung in scurt timp (7 luni) la 58 de kilograme. De la 80 kilograme. Te invit și pe tine în această călătorie dacă rezonezi cu ideea să îți îmbunătățești viața și să o faci să conteze! Te iubesc!

 

 

Inscrie-te pe Lista V.I.P !

 

🎬 Un interviu despre: boli rare, imunoglobulina si indiferenta.

Ne tot întrebam de prea multă vreme daca ceea ce se intampla in sistemul de sănătate românesc (si nu numai) este doar indolenta, lipsa de educație sau empatie. Umanul din noi pare ca a plecat. Se scurge încet – încet. Precum viata. O lăsam sa treacă fără sa ne pese, fără sa facem ceva.

Cât mă costă să țin dietă? Între mituri și mitomani.

 

Orice ți-ai propune în viața aceasta, fie că îți este pe plac sau nu, trebuie să plătești un preț. Nici eu nu prea adoram ideea de a plăti înainte. Chiar o uram din tot sufletul. Dar, uite, viața mi-a arătat cum funcționează lucrurile.

Ca să mănânci acum un măr delicios trebuie să te ridici de pe canapea, să te îmbraci și să te îndrepți spre cel mai apropiat magazin unde știi că mai găsești mere (la ora asta). Acolo plătești în jur de 5 lei pentru 1 kilogram. Timp necesar: aproximativ 20 minute.

Ai putea însă să îți imaginezi următorul scenariu:

„- Neee, n-am niciun chef să ies acum (seara) pentru niște mere. O sa mănânc ce am prin casă. Brusc, îți aduci aminte de batonul dulce cu arahide și ciocolată. Speriată, te duci la locul cunoscut, cu speranța în inimă ca nu l-a mâncat fiică-ta. Răsufli ușurată și îl înfuleci cu bucurie. Acum ești în pace. Treptat însă, simți vină, frustrare și nervi pe tine că iar ai făcut aceleași lucruri pe care le știi.

– Nesuferito, îți spui, nu o să-ți revii niciodată! Îți înghiți lacrimile, te îmbraci și pleci acum la magazinul de alături să îți mai cumperi, de data asta  o pungă întreagă  de batoane de ciocolată. Acum ai consumat 8 lei și încă alte 20 de minute. Ești tristă și neliniștită pentru că starea de calm temporară s-a și evaporat deja.” (asemănarea cu mine, este pur și simplu întâmplătoare și identică).

Mai am încă un scenariu și promit că termin! 😊

Dimineața foarte devreme, somn și răcoare. Mă îndrept cu hotarâre către treburile mele. În plină stradă, pe trecerea de pietoni, se rupe punga în care îmi transport (mai nou) mâncarea. Noroc că am parte de ajutor, cu repeziciune îmi adun hrana sănătoasă și o îndes pe unde pot. Când ajung la lucru, stupoare, micul dejun lipsește. În vâltoarea evenimentelor, brânzica preparată de mine și castravetele au rămas pe stradă.

Mă distrez copios, că altceva nu mai pot face și mă gândesc că asta i se întamplă doar cuiva care se teme că o să moară de foame. Spre surpriza mea, ma așteaptă un kefir și o pâine graham. Unul din colegi s-a gândit la mine…Dumnezeu mă iubește!

Mda. Gătesc cu o zi înainte. Îmi pregătesc meniul. Îmi umplu plasa cu bunătăți și pornesc să cuceresc ziua ce urmează. E amuzant, foarte riguros (ceea ce îmi place), mă implica cu adevărat. Îmi „gândesc” cumva viața. O conștientizez. Și plătesc prețul.

Nu toate zilele sunt bune. Dar nici toate zilele sunt proaste.

Cât te costă să ții o DIETĂ?

Pentru prima jumătate de lună am investit în produse bio în mod special, pentru că nu le aveam în casă. Pe unele nici măcar nu le cunoșteam. Vorbesc de hrișcă, quinoa, unt de cocos, etc. Preț: 98 RON. Legume și fructe: 50 RON. Pâine: 12 RON. Carne: 20 RON. Consum aproximativ: 170 – 200 RON, în condițiile în care multe dintre produse le folosesc pe durata întregii luni, poate chiar mai mult.

Am fost obligată să gătesc și să îmi gândesc meniul in avans. Asta nu mi-a plăcut în mod special. Mi-a plăcut însă că prepararea a fost simplă și rapidă. E mult mai rapid să mănânci sănatos decât fast-food, ca să zic așa!🙃

A trebuit să rezist (seara) tentației de a nu ronțăi ceva. A fost și este în continuare greu.

Da, are prețul ei DIETA! Dar hai mai bine să îți spun ce te costă dacă nu o ții.

Cât te costă să nu ții o DIETĂ?

Aș putea să spun: Viața Ta? Știu că sună dramatic pentru că și eu am uitat de acest aspect. Da, viața mea contează pentru că o iubesc și am doar una.

Dacă visezi să ai în continuare o viață dezordonată, plină de frustrare, de respirație greoaie atunci când urci scările, de nervi întinși la maxim atunci când îți dorești să ieși sâmbăta cu fetele și nu te mai încape decât frigiderul (fac haz de necaz, nu mai pune totul la suflet!), cu acel du-te – vino emoțional, nu ai decât! Cam atât te costă. Am uitat, mai ai de plătit câteva vizite la medic și medicamentele. (…)

TU nu ești doar corpul tău sau Miss Dietă 2018. TU ești mai mult și mai presus de toate acestea. Ia-o ușor, învață lucrurile pe rând, slăbește cu cap, mănâncă cat mai ușor și mișcă-ți trupul. Plătește prețul! Alătură-te Comunității noastre și împreună o să parcurgem una din cele mai tari și nebune călătorii!

❤️

Sunt Lore, in mijlocul unei călătorii transformatoare. Am ales anul 2018 ca an al iubirii de sine, așa că am de gând să ajung în scurt timp (7 luni) la 58 de kilograme. De la 80 kilograme. Te invit și pe tine în aceasta călătorie dacă rezonezi cu ideea să îți îmbunătățești viața și să o faci să conteze! Love you!

Inscrie-te pe Lista V.I.P !

 

Foamea. Eu ce mănânc de dieta asta?

Foame.

Orice dietă ai face, foamea nu-ți dă pace!

Întreg spectrul „foame” îmi este familiar. Mănânc ca să nu mi se facă rău, mănânc înca o bucățică că nu se pune, mănânc pentru că sunt în acea perioadă a lunii, mănânc ca să îmi recapăt energia, mănânc pentru că fac miscare și sportivii mănâncă mai bine decât cei care nu fac mișcare, mănânc ca să nu ramân cu stomacul gol.

Mănânc…pentru că nu vreau să mai fiu flămândă!

Nu știu cum ești tu, dar eu tot timpul m-am temut ca nu cumva să rămân flămândă. Știam că voi face foamea cu fiecare dietă parcursă, așa că mă foloseam de câteva idei – tertipuri care sunau așa: „Mai mănânc zilele astea de weekend și de luni dimineață mă pun serios pe treaba! Păzea, dietă, că vin!”

Deseori weekendul se transformă în săptămâni bune și iată-ma din nou, la început de an, făcând același lucru! An nou, rezoluții minunate, tot tacâmul. Tacâmul ca tacâmul, dar unde este mâncarea că îmi este foameeee!

M-am folosit de acest intro ca să înțelegi cât de înspăimântată am plecat dupa ce mi-a explicat Iren ce anume pot mânca și dimensiunea porțiilor. O priveam în ochi și îi explicam că totul e minunat, doar că eu mănânc mult-mai-mult și o să înnebunesc, ai ghicit, de foame!

Am hotărât într-adevăr să fac ceva pentru sănătatea mea anul acesta și să nu mă dau bătută cu niciun chip. Însă, imi era teamă de mine, nu de ceea ce o sa zică Iren despre lipsa mea de voință. Îmi era teama de foamea care mă va înghiți ca un balaur nemilos și că o să mă dezamăgesc (iar-și-iar) pe mine!

Astazi, sunt fericita „posesoare” a 7 zile de dietă bifate. Sunt atât de mândră de mine și de corpul meu! Iren, îți mulțumesc! 😊 Foamea nu m-a învins pentru că am ascultat întocmai sfaturile primite. Chiar mai mult de atât, nu m-am trezit nopțile și doamnelooor, nu am simțit poftă de dulciuri!

E posibil așa ceva?

Se pare că da. Mi-e ciudă pe lipsa mea de implicare în ceea ce privește modul cum mă hrănesc și trăiesc! Sunt dezamăgită că am luat de bune toate sfaturile, ideile, dietele pe care toți ceilalți știau că mi se potrivesc!

Singurul însă, care știa adevărul, a fost și este corpul meu.

Îmi cer iertare, dragul meu corp. Îți mulțumesc că m-ai susținut în călătoria mea, chiar dacă eu te-am neglijat și nu te-am ascultat. Iartă-mă pentru că te-am supus la atât de multe diete drastice, te-am privat de iubire și înțelegere.

Ciudat, articolul acesta se transformă sub ochii mei în ceea ce nu am prevăzut de la început. Așa este și cu stilul nou de viață pe care îl abordez. 😊 Pare să fie mai plăcut, mai interesant, plin de energie și claritate decât mă așteptam. Spui că așa sunt toate începuturile, entuziasmante?! Cu siguranță că e așa!

Doar că nu știi ce urât fac eu atunci când îmi este foame.

Am respectat cele 3 mese pe zi și 2 gustări. Am mâncat verde. Am descoperit lucruri bune (de fapt, delicioase) de mâncat, de care habar nu aveam că există. M-am îndrăgostit de câteva. Dar transformarea cea-mai-cea: Am gătit! Despre toate aceste lucruri in următoarele articole. 😘

Da, știu că te măcină întrebarea:

Și cât ai dat jos într-o săptămână?

O să afli cât de curând. Până atunci, ascultă-ți corpul, mergi la un doctor nutriționist, ieși la plimbare în natură și împraștie-ți lumina peste tot.

Fericită că am distrus un mit. Dietele nu înfometează.
Dietele trebuie să îți iubească și să îți aprecieze corpul. Am zis!

 

 

Sunt Lore, in mijlocul unei călătorii transformatoare. Am ales anul 2018 ca an al iubirii de sine, asa ca am de gând sa ajung in scurt timp (7 luni) la 58 de kilograme. De la 80 kilograme. Te invit si pe tine in aceasta călătorie daca rezonezi cu ideea sa iti îmbunătățești viata si sa o faci sa conteze! Love you!

 

Inscrie-te pe Lista V.I.P !

 

 

Floating Social Media Icons by Acurax Wordpress Designers
Visit Us On FacebookVisit Us On YoutubeVisit Us On InstagramVisit Us On PinterestVisit Us On TwitterVisit Us On Google PlusVisit Us On LinkedinCheck Our Feed