• Always here for you.❤️
  • contact@loreluxuriouslife.ro

Monthly Archivefebruarie 2018

Slăbire rapidă sau slăbire sănătoasă?

Am fost zilele trecute la o noua consultație la Dr. Iren Alexoi, cu mai mult curaj si mai ușoară cu 2,1 kilograme. Dupa 3 saptamâni.

Am fost cuminte. Nu am mai păpat tot, cum imi sta in fire. Tot ce prind, adică! Ci la ore regulate, 3 mese pe zi + 2 de gustări. Am făcut miscare zilnic, cu energie si bucurie. Si, da, am fost blânda cu mine. Chiar aveam nevoie sa fiu buna cu mine in aceasta călătorie.

Si, totuși…doar 2,1 kilograme? Unii slăbesc câte 1 kilogram pe săptămana, iar alții „pierd” văzând cu ochii kilograme experimentând dieta de 15 zile, 7 zile sau 3 zile, stii si tu, doar le-ai văzut cat de virale sunt pe net. Ca o febra ce nu te mai vrea niciodata sanatoasa, ci țintuită pe veci la pat!

La început de an am pornit de la premisa ca nu ma mai grăbesc sa slăbesc si totuși gândul de a ajunge rapid si sigur la rezultate nu imi da pace.

Oare o sa mai dureze mult?

Dr. Iren Alexoi. Pentru mai multe informații si programări: www.drirenalexoi.ro

Am 2 vesti: una buna si alta mai putin. O sa încep cu cea proasta. De fapt, nu ea, ca veste e asa ci deciziile noastre greșite luate de-a lungul vremii.

Eu, daca ma gandesc bine mi-am trăit viata intr-o dieta continua, ba cu supa de varza, ba cu fructe, ba cu tot felul de denumiri pompoase pe care nu o sa le amintesc aici (dar in următoarele articole, cu siguranța!). I-am dat trupului si spiritului meu hrană cu picătura, cu zgârcenie, l-am demoralizat, l-am obligat sa se adapteze la tot ce socoteam eu potrivit ca m-ar face mai supla.

Mi-am adăugat H-rană lângă H-rană si am rezultat eu, hămesită si nefericită. Dar de fiecare data mi-am luat inima in dinti si am mai încercat o noua si atractiva dieta.

Toate deciziile luate m-au adus astazi aici in fata ta cu mai putin de 2,1 kilograme obținute in 3 saptamâni. La câte mi-am supus corpul, ar trebui sa ma târăsc in genunchi, sa-i cer iertare si sa-i multumesc. Sa ma iert in întregime pentru toate si apoi sa le las la o parte si sa imi continui calatoria intr-o stare completa de prezenta si conștiență.

Vestea proasta nu sunt kilogramele pe care ai început sa le eliberezi in mod sanatos si conform cu ritmul trupului tau, ci faptul ca ai rămas ancorata in trecut si nu poti sa te ierți. Cred ca 2018 este cel mai potrivit an pentru iubire de sine, iertare si mai ales pentru revenirea cu picioarele pe pământ. Asta chiar este o veste buna!

Vestea cea buna este ca tu esti cea care poate schimba paradigma, ca doar tu poti sa devii cea ce visezi, chiar daca ai cu 20 sau mai multe kilograme in plus.

Vestea buna este ca se poate! 😊

Renunțând la comoditate si lene, ridicându-ne de pe canapea pentru a face mai mulți pasi, ne îndreptam cu bucurie spre ceea ce ne dorim. Chiar daca avem de parcurs etape, lupta cu frustrări si stări de nesiguranța. Intr-un final, vom ajunge acolo unde visam!

Smoothie făcut cu mânuță mea.😊 Morcov, mar, banana, semințe de chia si germeni de grâu. Deliciosss!

Înlocuiește îngrijorarea si lipsa de răbdare cu studiul constant, educa-te sa traiesti mai sanatos, mergi la nutritionist, mișca-te mai mult, roagă-te si zâmbește-le tuturor. Nu uita sa iti împrăștii lumina si sa stai in lumina. Serotonina face bine in cazul oricărei călătorii către silueta ideală. Despre importanta ei, in articolul următor.

Sunt Lore, in mijlocul unei călătorii transformatoare. Am ales anul 2018 ca an al iubirii de sine, asa ca am de gând sa ajung in scurt timp (7 luni) la 58 de kilograme. De la 80 kilograme. Te invit si pe tine in aceasta călătorie daca rezonezi cu ideea sa iti îmbunătățești viata si sa o faci sa conteze! Te iubesc!

 

 

Inscrie-te pe Lista V.I.P !

 

Si ia-l pe Bucurie de unde nu-i!

Stau sub pătura si dârdâi de frig. Cred ca mă ia cu răceala de la vremea asta! Ma ridic cu greu in capul oaselor sa îl strig si nu reușesc să articulez nimic, niciun sunet. Doar atunci cand visez, mai simt asa o neputinta. Ce ma fac?!? Il strig din nou, iar si iar!

Ma doare gâtul, ma doare tot corpul. Parca începe sa mi se facă frică. Frică si un somn care imi paralizează toate simțurile. Cine a mai văzut sa dormi in timp ce tremuri de frică?

Ca sa pună capac, simt o zguduitură. Trosc si pleosc imi urla in urechi!

– Hai, Lore, e vremea sa te trezești!…si simt un puternic si plăcut miros de lavanda. Nu vad inca nimic, e doar pacla neagră in ochii mei, dar aud pasi si zgomote metalice.

Hai, mai Lore ca e februarie deja! Ai dormit suficient un an de zile, cat mai vrei sa zaci asa? Ți-am pregătit ceaiul tau preferat de lavanda cu coaja rasa de portocala deasupra.

– Hmmm, de cand oi avea gusturi din astea in materie de ceai, ca eu una nu imi amintesc?!…si un suflu cald si prietenos imi atinge fata. Parca zăresc si un nas mare si roșu. Unde sunt???

– Sunt Bucurie, draga mea, sunt aici, lângă tine! Te-am vegheat tot timpul!

Usor – usor simt cum corpul mi se relaxează, vederea imi devine clară si in fata mea, surpriza-surprizelor: Bucurie, dragul meu prieten! Imi dau lacrimile si ma reped sa-l imbratisez. El, cu toată dragostea adunata parca din sute de mii de sărbători Valentine, se lasa moale si pufos in brațele mele.

– Doamne, cat de mult mi-ai lipsit! ne spunem unul altuia ca si cum am fi ghicitori de gânduri. Imi întinde ceașca cu ceai si imi face semn din cap sa beau. Nu poate sa-mi vorbească, e prea ocupat sa zâmbească cu gura si ochii. E ca un soare mare si strălucitor!

– Si unde ziceai ca am fost plecată, măi Bucurie? Glumeai, nu? Ca am lipsit…1 an?

– Ma stii de sugubăț, hazliu si nesfârșit de bucuros, ca doar asa m-am născut! Dar, nu de data asta sunt serios. O sa iti povestesc rapid ce s-a întâmplat pentru ca noi 2 avem multă treaba cu adevarat prețioasa, iar asta nu prea e o poveste cu bucurie.

Pe scurt, mai stii cand te-ai lovit la cap de creanga aceea de copac înflorit sub care ne plimbam amândoi primăvara trecută? (Dau cu repeziciune din cap, ca sa nu il întrerup)…De atunci te-ai transformat in altceva decât știam eu despre tine, Lore!  Zi si noapte imi vorbeai despre lucruri neînțelese pentru mine: spuneai ca bucuria ta e falsa, ca ii ofensezi pe ceilalți tu fiind tot timpul binedispusa, ca trebuie sa scoți la suprafața toată suferința, ca e de ajuns câte povesti despre bucurie ți-ai spus si ca e timpul sa devii rațională si cu picioarele pe pământ…nu știu cum sa-ți zic, dar mi-e ca nu de la copacul înflorit ți se trage…

Asa ai făcut timp de un an întreg. Cand te ridicai hotărâtă din pat si vroiai sa o iei la fuga, cand te piteai sub straturi nenumărate de pături, cu o privire încleștată.

– Si tu ce-ai făcut in tot timpul asta, Bucurie?

– Te-am vegheat, te-am liniștit cu ceai cald, te-am mângâiat si te-am ținut intr-o îmbrățișare luuuunga, nesfârșita. Esti tot ce am eu!  Ah, si m-am jucat! Intre timp am inventat peste 100 de jocuri distractive pentru tine. Cel mai tare dintre toate se cheamă: Viață. Trăiește-o! Te las sa il joci pana ma întorc eu de la /Atelierul-De-Pufosenii/.

Si nici nu am apucat sa mai spun ceva, ca mi-a dat 3 pupături drăgăstoase si a tulit-o in cea mai mare viteza.

– Sa ne vedem cu bucurie, draga mea Lore! Sa ne vedeeeem! Si a ieșit din scena cu cel mai ștrengar si fain zâmbet ever. Cum sa nu-l iubesti?

I-am ascultat sfatul si m-am apucat de joc. Ma plictisesc pana se întoarce. Dar de data asta, orice ar fi, nu o sa mai adorm. O sa il aștept si nu o sa-l dezamăgesc! O sa joc cu bucurie ce mi-a recomandat el, chestia asta cu Viață. Trăiește-o!

Fie ce-o fi!

 

Daca vrei sa participi la planul de îmbucurare pe 2018 a lui Bucurie înscrie-te pe Lista V.I.P., povestește-ne cu ce poți TU sa contribui si vei primi cadou o surpriza din partea lui Bucurie. 

Acceptam vorbe bune, zâmbete, îmbrățișări, dar mai ales ideile tale noi si pline de bucurie.

Inscrie-te pe Lista V.I.P !

 

Avem nevoie de ajutorul tau ca sa transformam

Bucuria

in

CEL MAI IUBIT BRAND DIN ROMANIA.

 

 

Tu ce ascunzi sub stratul de grasime?

La un moment dat, nu știu care e acela, omenirea a început sa se trezească. Evident, acestuia i-a urmat un alt moment de adormire. Norocul nostru ca aceste momente au alternat, transportandu-ne pe noi, ca umanitate in diverse etape.  Am crescut in lumina, dar si ca simple flori de mucegai pe pereți, am ras si ne-am entuziasmat in zorii umanității, ca mai apoi sa ni se interzică sa mai gândim.

Am făcut de toate, nimic din meniu nu a lipsit. Am gustat de toate. Am iubit si am blamat hrana, deopotrivă. Am ars pe rug cărnuri pentru Tatal Ceresc pentru ca mai apoi sa o socotim un impediment in creșterea si dezvoltarea noastra spirituala. Poate de asta, am ars-0?!

Corpul nostru ancestral are toate rănile, toate emoțiile, toate-toate așezate cu grija acolo. Nu ma pot abține, dar ne-am făcut-o cu mâna noastra! Pana mai ieri ma gândeam ce mare tâmpenie e ideea ca greutatea ta respectabila (bine, poti sa ii spui si obezitate) e adusă de tine din alte si alte vieti! Si totuși, chiar daca credem sau nu in reîncarnare, obezitatea tot blocaj ramâne.

Obezitatea e grea (la propriu), e dureroasa (abia respir, ma „înțeapă” inima, tiroida a luat-o razna), e înspăimântătoare (mi-e frica ca nu o sa mai slăbesc vreodata, mulți oameni au murit dupa ce au slăbit, sunt neliniștită constant). Grăsimea de pe mine imi tulbura nopțile. Imi tulbura zilele.

Aceasta nu este nici o lecție de istorie si nici una de medicina, nu de alta, dar nu ma pricep prea bine la niciunul dintre aceste domenii. Este o lecție pe care ma strădui din răsputeri sa o învăț de vreo 40 de ani si uite, ca nu imi iasă!

Tot ceea ce am primit si aici ma refer la corpul, mintea si sufletul meu sunt perfecte. Sunt ghidată si asa am fost întotdeauna. Cand ma rog sau atunci cand meditez, cand stau de vorba cu oameni dragi, uit toată tristetea, frica, nelinistea si foamea mea nesfârșita. Uit de fiinta patetica, nerăbdătoare si grasa care ma privește nemulțumita din oglinda. Ramân eu. Si este atat de bine!

Dar apoi, stii cum e, uit de mine din nou si ma reped la frigider, la aceiași oameni dragi, la tot ce nu imi da satisfacție acum. Si iar ma întorc împotriva vieții devorând cu ura energia care ar trebui sa ma servească.

Mananc ca sa uit. Mănânc pentru ca sunt înfometată. Mănânc pentru ca sunt trista. Mănânc pentru ca nimeni nu da doi bani pe mine! Mănânc pentru ca știu eu ca mi-e mai bine asa, nu se vor uita toți bărbații dupa mine, cu fețele alea de porci scârboși. Mănânc pentru ca sa simt că măcar eu ma apreciez si ma iubesc.
„- Lore, nu mai vrei o bucățică de ciocolata? A, vrei si tort? Foarte bine! Asa, simte-te bine!!!”

Acum, ca am umplut golul, acesta inevitabil se va revolta, stii bine. Imi este greață la propriu si figurat de mine.

Dar maine, maine este o zi buna pentru…slăbit! Si pe lângă răul deja făcut ma apuc de acel proces dureros numit slăbire. Imi slăbesc, imi lipsesc corpul chiar si de lucrurile nasoale de care avea parte pana acum. Si, da, la un moment dat devin cu adevarat slabă.

Dar de ce acest lucru nu ma bucura, de ce imi lipsește energia si bucuria de viata? Totuși, care era motivul pentru care mi-am dorit ataaaat de mult sa fiu „slabă„? Sunt foarte interesată sa aflu care este motivul tau.

De ce iti doresti sa ajungi la o silueta supla sau la kilogramele tale „ideale”?

Care sunt motivele ce se ascund sub explicații de genul: am o nunta vara asta, merg in concediu in Grecia, mi-am luat o rochie trăznet, vreau un iubit, as vrea sa ma urc si eu pe role sau sa pot alerga,  vreau sa fiu mai sanatoasa.

Nu. Te invit sa mergi sub grăsimea care iti acoperă corpul si sa afli chiar tu motivele pentru care sta acolo de atâta vreme si iti face zilele amare. Afla de ce te tine in loc.

Nu iti promit insa ca o sa fie o călătorie ușoară. Deloc! O sa experimentezi tristetea pe care ai ascuns-o acolo, o sa descoperi lucrurile pe care le tot ascunzi sub preș, o sa te simti poate neajutorată si singura. O sa simti si o sa retraiesti tot ceea ce ai vrut sa ascunzi sub stratul de grăsime de pe coapse, abdomen sau brațe.

Asuma-ți calatoria. Armonizează-te cu ceea ce nu te mai servește, invata sa înțelegi, fii un far pentru fiinta ta, adu lumina! Noi suntem cu tine. Si noi vom ezita, ne vom plânge si deseori nu o sa vedem Calea. Dar, Dumnezeu ne ghidează pașii întotdeauna.

Emotiile tale contează mai mult decât silueta, pentru ca ele dau tonul vieții tale. Cand te simti bine in corpul tau, se intampla sa te si eliberezi de toate kilogramele care nu iti mai sunt de folos. Se intampla sa te bucuri de ceea ce esti!

Binecuvântează kilogramele care te îngreunează si lasa-le sa plece in lumina. Esti bine.

 

Sunt Lore, in mijlocul unei călătorii transformatoare. Am ales anul 2018 ca an al iubirii de sine, asa ca am de gând sa ajung in scurt timp (7 luni) la 58 de kilograme. De la 80 kilograme. Te invit si pe tine in aceasta călătorie daca rezonezi cu ideea sa iti îmbunătățești viata si sa o faci sa conteze! Te iubesc!

 

 

Inscrie-te pe Lista V.I.P !

 

🎬 Un interviu despre: boli rare, imunoglobulina si indiferenta.

Ne tot întrebam de prea multă vreme daca ceea ce se intampla in sistemul de sănătate românesc (si nu numai) este doar indolenta, lipsa de educație sau empatie. Umanul din noi pare ca a plecat. Se scurge încet – încet. Precum viata. O lăsam sa treacă fără sa ne pese, fără sa facem ceva.

Cat ma costa sa țin dieta? Intre mituri si mitomani.

 

Orice ți-ai propune in viata aceasta, fie ca iti este pe plac sau nu, trebuie sa plătești un preț. Nici eu nu prea adoram ideea de a plăti înainte. Chiar o uram din tot sufletul. Dar, uite, viata mi-a arătat cum funcționează lucrurile.

Ca sa mănânci acum un mar delicios trebuie sa te ridici de pe canapea, sa te îmbraci si sa te îndrepti spre cel mai apropiat magazin unde stii ca mai găsești mere (la ora asta). Acolo plătești in jur de 5 lei pentru 1 kilogram. Timp necesar: aproximativ 20 minute.

Ai putea insa sa iti imaginezi următorul scenariu:

„- Neee, n-am niciun chef sa ies acum (seara) pentru niște mere. O sa mănânc ce am prin casa. Brusc, iti aduci aminte de batonul dulce cu arahide si ciocolata. Speriata, te duci la locul cunoscut, cu speranța in inima ca nu l-a mâncat fiica-ta. Răsufli ușurata si il înfuleci cu bucurie. Acum esti in pace. Treptat insa, simti vina, frustrare si nervi pe tine ca iar ai făcut aceleași lucruri pe care le stii.

– Nesuferito, iti spui, nu o sa-ți revii niciodata. Iti înghiți lacrimile, te îmbraci si pleci la magazinul de alaturi sa iti mai cumperi, de data asta  o punga intreaga  de batoane de ciocolata. Acum ai consumat 8 lei si 20 de minute. Esti trista si neliniștită pentru ca starea de calm temporara s-a si evaporat deja.” (asemănarea cu mine, este pur si simplu întâmplătoare).

Mai am inca un scenariu si promit ca termin! 😊

Dimineata foarte devreme, ceata si frig. Ne îndreptam cu hotarâre către treburile noastre. In plina strada, pe trecerea de pietoni, se rupe punga in care imi transport (mai nou) mâncarea. Noroc ca am parte de ajutor, cu repeziciune imi adun hrana sanatoasa si o îndes pe unde pot. Cand ajung la lucru, stupoare, micul dejun lipsește. In vâltoarea evenimentelor, brânzica preparata de mine si castravetele au rămas pe strada.

Ma distrez copios si ma gandesc ca asta i se intampla doar cuiva care se teme ca o sa moara de foame. Spre surpriza mea, ma așteaptă un kefir si o pâine graham. Unul din colegi s-a gândit la mine…Dumnezeu ma iubește!

Mda. Gătesc cu o zi înainte. Imi pregătesc meniul. Imi umplu plasa cu bunătăți si pornesc sa cuceresc ziua ce urmeaza. E amuzant, foarte riguros (ceea ce imi place), ma implica cu adevarat. Imi „gandesc” cumva viata. O conștientizez. Si plătesc prețul.

Nu toate zilele sunt bune. Dar nici toate zilele sunt proaste.

Cat te costa sa ții o DIETA?

Pentru prima jumătate de luna am investit in produse bio in mod special, pentru ca nu le aveam in casa. Pe unele nici măcar nu le cunosteam. Vorbesc de hrișca, quinoa, unt de cocos, etc. Preț: 98 RON. Legume si fructe: 50 RON. Pâine: 12 RON. Carne: 20 RON. Consum aproximativ: 170 – 200 RON, in condițiile in care multe dintre produse le folosesc pe durata întregii luni, poate chiar mai mult.

Am fost obligată sa gătesc si sa imi gandesc meniul in avans. Asta nu mi-a plăcut in mod special. Mi-a plăcut insa ca prepararea a fost simpla si rapida. E mult mai rapid sa mănânci sanatos decât fast-food, ca sa zic asa!🙃

A trebuit sa rezist (seara) tentației de a nu ronțăi ceva. A fost si este in continuare greu.

Da, are prețul ei DIETA! Dar hai mai bine sa iti spun ce te costa daca nu o ții.

Cat te costa sa nu ții o DIETA?

As putea sa spun: Viata Ta? Știu ca suna dramatic pentru ca si eu in urma cu 1 luna, in preajma sărbătorilor, uitasem cu desăvârșire acest aspect. Da, viata mea contează pentru ca o iubesc si am doar una.

Daca visezi sa ai in continuare o viata dezordonata, plina de frustrare, de respirație greoaie atunci cand urci scările, de nervi întinși la maxim atunci cand iti doresti sa ieși sâmbăta cu fetele si nu te mai încape decât frigiderul (fac haz de necaz, nu mai pune totul la suflet!), cu acel du-te – vino emoțional, nu ai decât! Cam atat te costa. Am uitat, mai ai de plătit câteva vizite la medic si medicamentele. (…)

TU nu esti doar corpul tau sau Miss Dieta 2018. TU esti mai mult si mai presus de toate acestea. Ia-o usor, invata lucrurile pe rand, slăbește cu cap, mănâncă cat mai usor si mișca-ți trupul. Plătește prețul! Alătura-te Comunitații noastre si împreuna o sa parcurgem una din cele mai tari si nebune călătorii!

❤️

Sunt Lore, in mijlocul unei călătorii transformatoare. Am ales anul 2018 ca an al iubirii de sine, asa ca am de gând sa ajung in scurt timp (7 luni) la 58 de kilograme. De la 80 kilograme. Te invit si pe tine in aceasta călătorie daca rezonezi cu ideea sa iti îmbunătățești viata si sa o faci sa conteze! Love you!

Inscrie-te pe Lista V.I.P !

 

Foamea.Eu ce mănânc de dieta asta?

Foame.

Orice dieta ai face, foamea nu-ți da pace!

Întreg spectrul „foame” imi este familiar. Mananc ca sa nu mi se facă rău, mănânc inca o bucățică ca nu se pune, mănânc pentru ca sunt in acea perioada a lunii, mănânc ca sa imi recapăt energia, mănânc pentru ca fac miscare si sportivii mănâncă mai bine decât cei care nu fac miscare, mănânc ca sa nu ramân cu stomacul gol.

Mananc…pentru ca nu vreau sa mai fiu flamanda!

Nu știu cum esti tu, dar eu tot timpul m-am temut ca nu cumva sa ramân flamanda. Știam ca voi face foamea cu fiecare dieta parcursa, asa ca ma foloseam de câteva idei – tertipuri care sunau asa: „Mai mănânc zilele astea de weekend si de luni dimineata ma pun serios pe treaba! Păzea, dieta, ca vin!”

Deseori weekendul se transforma in saptamâni bune si iată-ma din nou, la început de an, făcând același lucru! An nou, rezoluții minunate, tot tacâmul. Tacamul ca tacamul, dar unde este mâncarea ca imi este foameeee!

M-am folosit de acest intro ca sa înțelegi cat de înspăimântată am plecat dupa ce mi-a explicat Iren ce anume pot mânca si dimensiunea porțiilor. O priveam in ochi si ii explicam ca totul e minunat, doar ca eu mănânc mult-mai-mult si o sa înnebunesc, ai ghicit, de foame!

Am hotărât într-adevăr sa fac ceva pentru sănătatea mea anul acesta si sa nu ma dau bătuta cu niciun chip. Insa, imi era teama de mine, nu de ceea ce o sa zică Iren despre lipsa mea de voința. Imi era teama de foamea care ma va înghiți ca un balaur nemilos si ca o sa ma dezamăgesc (iar-si-iar) pe mine!

Astazi, sunt fericita „posesoare” a 7 zile de dieta bifate. Sunt atat de mândra de mine si de corpul meu! Iren, iti multumesc! 😊 Foamea nu m-a învins pentru ca am ascultat întocmai sfaturile primite. Chiar mai mult de atat, nu m-am trezit nopțile si doamnelooor, nu am simțit pofta de dulciuri!

E posibil asa ceva?

Se pare ca da. Mi-e ciuda pe lipsa mea de implicare in ceea ce privește modul cum ma hrănesc si trăiesc! Sunt dezamagita ca am luat de bune toate sfaturile, ideile, dietele pe care toți ceilalți știau ca mi se potrivesc!

Singurul insa, care știa adevarul, a fost si este corpul meu.

Imi cer iertare, dragul meu corp. Iti multumesc ca m-ai susținut in calatoria mea, chiar daca eu te-am neglijat si nu te-am ascultat. Iartă-ma pentru ca te-am supus la atat de multe diete drastice, te-am privat de iubire si înțelegere.

Ciudat, articolul acesta se transforma sub ochii mei in ceea ce nu am prevazut de la început. Asa este si cu stilul nou de viata pe care il abordez. 😊 Pare sa fie mai plăcut, mai interesant, plin de energie si claritate decât ma așteptam. Spui ca asa sunt toate începuturile, entuziasmante?! Cu siguranța ca e asa!

Doar ca nu stii ce urat fac eu atunci cand imi este foame.

Am respectat cele 3 mese pe zi si 2 gustări. Am mâncat verde. Am descoperit lucruri bune (de fapt, delicioase) de mâncat, de care habar nu aveam ca exista. M-am îndrăgostit de câteva. Dar transformarea cea-mai-cea: Am gătit! Despre toate aceste lucruri in următoarele articole. 😘

Da, știu ca te macină întrebarea:

Si cat ai dat jos intr-o săptămana?

O sa afli cat de curând. Pana atunci, asculta-ți corpul, mergi la un doctor nutritionist, ieși la plimbare in natura si împraștie-ți lumina peste tot.

Fericita ca am distrus un mit. Dietele nu înfometează.
Dietele trebuie sa iti iubească si sa iti aprecieze corpul. Am zis!

 

 

Sunt Lore, in mijlocul unei călătorii transformatoare. Am ales anul 2018 ca an al iubirii de sine, asa ca am de gând sa ajung in scurt timp (7 luni) la 58 de kilograme. De la 80 kilograme. Te invit si pe tine in aceasta călătorie daca rezonezi cu ideea sa iti îmbunătățești viata si sa o faci sa conteze! Love you!

 

Inscrie-te pe Lista V.I.P !